Sumele investite de companiile de peste hotare au jucat un rol pozitiv în dezvoltarea economică din ultimii 35 de ani. Dar modul în care s-au distribuit acestea pe cap de locuitor explică doar până la un punct diferențele actuale de prosperitate.
Hale colorate în care se produc, se depozitează sau se vând de la alimente la componente auto și de la textile la mobilier. Cartiere moderne de blocuri și vile tip. Hoteluri, complexuri spa sau centre de evenimente și agrement. Unele construite direct pe terenuri libere, altele apărute în locul unor zone industriale decrepite și abandonate. Ne-am obișnuit atât de mult cu ele că ni se pare că sunt acolo de când lumea. În realitate, marea lor majoritate au apărut în ultimii 25 de ani, cu o creștere semnificativă după aderarea la Uniunea Europeană în 2007. Iar cele mai multe dintre ele sunt rezultatul unor proiecte finanțate și dezvoltate de firme cu capital străin.
Deși există, în ultima vreme, într-un segment al societății o tendință de a blama investițiile străine sau de a le nega rolul pozitiv, economiștii, atât cei autohtoni, cât și cei de peste granițe cad de acord că, în marea majoritate a cazurilor, acestea sunt benefice pentru economie. „Investiția străină devine motorul esențial al strategiei de dezvoltare economică și de modernizare, de creștere a veniturilor și a locurilor de muncă, în special pentru țările în dezvoltare, economiile emergente și țările în tranziție”, arăta într-un studiu Camelia Moraru de la Academia de Studii Economice din București.
Fără surprize la vârf
Potrivit datelor BNR, la finele lui 2023 soldul net al investițiilor străine directe (ISD) în România era de 188 de miliarde de euro (din care 84 de miliarde de euro capitaluri proprii, inclusiv profitul reinvestit). Datele Registrului Comerțului (RC), care iau în calcul doar capitalul social subscris de asociații și acționarii străini, indică pentru finalul lui 2024 un sold net de 58 de miliarde de euro. Pentru că RC pune la dispoziție și datele defalcate pe județe, acestea au fost utilizate pentru a vedea care este nivelul ISD pe cap de locuitor în fiecare județ.
Rezultatele calculelor, care pot fi văzute în clasamentul alăturat, nu sunt chiar cele așteptate. Capitala și Ilfovul se situează, după cum era previzibil, pe primele două locuri, la mare distanță de restul țării, dar asta și din cauză că multe firme mari cu capital străin și cu operațiuni în toată România au sediul social aici. Pe următoarele poziții se află câteva județe cu un grad de dezvoltare economică mare și foarte mare (Timiș, Bihor, Brașov și Mureș, cu ISD per capita între 2.300 și 3.200 de euro). Însă ce urmează în top este un pic surprinzător.
Fruntași, dar nu prea
Astfel, pe locul șapte se află județul Olt (unde cei mai importanți investitori sunt fabricantul de anvelope Pirelli, care a avut în 2023 o cifră de afaceri de 4,4 miliarde de lei, și producătorul de aluminiu Vimetco, cel care controlează Alro SA, urmați de olandezii de la Prysmian Cabluri și Sisteme SA și de germanii din spatele producătorului de țevi TMK Artrom SA). Oltul se situează, astfel, în fața unor județe semnificativ mai dezvoltate economic, precum Prahova, Sibiu, Argeș (unde se află atât fabrica Dacia, cât și un mare număr din furnizorii acesteia) sau Alba.
Tot surprinzătoare sunt și pozițiile ocupate din punct de vedere al investițiilor străine pe locuitor de județele Călărași și Buzău (12, respectiv 13). În primul caz, printre cele mai importante companii cu capital străin se numără Agro Chirnogi SA (controlat de oameni de afaceri libanezi și cu o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei în 2023), producătorul de sticlă francez Saint Gobain (900 de milioane de lei cifră de afaceri) sau cel de oțel Donalam (controlat de un grup italian și cu 800 de milioane de lei cifră de afaceri). În Buzău topul investitorilor este dominat de americanii de la Bunge (activ în zona de agribusiness și cu afaceri de peste trei miliarde de lei în 2023), urmat de Agrinvest SRL (deținut de un om de afaceri arab), producătorul de obiecte metalice Ductil SA (acționar principal din Olanda) și cel de malț Soufflet Malt Romania SA (cu acționari francezi), toate cu afaceri de circa jumătate de miliard de lei fiecare în 2023.
Educația, eterna problemă
De-abia după asta urmează județe care stau mult mai bine în alte clasamente economice (cum ar fi PIB-ul pe cap de locuitor sau salariul mediu). Astfel, Arad este pe locul 14 în topul nostru, Cluj pe 16 și Constanța pe 18. O explicație pentru această neconcordanță ar fi, potrivit studiului citat mai sus, faptul că, deși „între nivelurile ridicate ale PIB și fluxurile de ISD există o legătură pozitivă, această legătură nu este valabilă pentru toate regiunile”.
O analiză celebră realizată de un grup de economiști (Eduardo Borensztein, José De Gregorio și Jong-Wha Lee) a demonstrat că există o corelație directă între impactul pozitiv al investițiilor străine și nivelul de calificare al forței de muncă din zona respectivă (asta presupunând că restul condițiilor, cum ar fi stabilitatea economică și existența unei piețe liberalizate, sunt deja îndeplinite). Mai mult, tipul de forță de muncă existentă va dicta, până la urmă, și tipul de investiții atrase, cu zonele unde există mai multă populație calificată fiind mai tentante pentru companii din sectoare cu valoare adăugată mare și salarii peste medie. Ceea ce ar putea explica faptul că, deși sumele aduse de entități străine în economiile din Olt, Buzău ori Călărași au fost mai mari decât cele investite în Arad, Cluj sau Constanța, impactul lor asupra dezvoltării regionale a fost unul mai scăzut.
Viitorul e în ceață
Ceea ce nu este deloc surprinzătoare este compoziția jumătății de jos a clasamentului, unde, cu investiții străine directe variind între 887 de euro pe cap de locuitor pentru poziția 21 (Satu Mare) până la un nivel neverosimil de scăzut de 35 de euro în Gorj (ultimul loc), se află (cu excepția Iașiului) județe care nu excelează din punct de vedere economic la aproape niciun criteriu.
Cu alte cuvinte, în ciuda excepțiilor de mai sus, se confirmă teoria că investițiile străine sunt, totuși, o condiție importantă pentru evoluția economică a unei regiuni. Iar dacă am văzut că este posibil să avem investiții fără dezvoltare, se pare că nu prea putem avea dezvoltare fără investiții. Ceea ce s-ar putea să ne creeze o problemă în viitorul apropiat. Din cauze diverse (creșterea costurilor, poziția geografică într-o perioadă tulbure, politicile publice impredictibile), nivelul ISD a scăzut în ultimii ani (de la circa 10 miliarde de euro în 2022 la 6,7 miliarde de euro în 2023 și 5,7 miliarde de euro în 2024). Iar dacă tendința va continua, s-ar putea să fim nevoiți să ne bazăm mai degrabă pe resursele proprii.
TOP JUDEȚE DUPĂ ISD PER CAPITA (Sold net la 31 decembrie 2024 (euro)
- București 15307
- Ilfov 7646
- Timiș 3218
- Bihor 2617
- Brașov 2558
- Mureș 2351
- Olt 2304
- Prahova 1933
- Sibiu 1750
- Argeș 1748
- Alba 1652
- Călărași 1545
- Buzău 1456
- Arad 1452
- Dolj 1402
- Cluj 1257
- Galați 1170
- Constanța 1167
- Bacău 1155
- Covasna 1085
- Satu Mare 887
- Hunedoara 763
- Iași 735
- Sălaj 607
- Maramureș 585
- Ialomița 557
- Suceava 553
- Caraș-Severin 517
- Dâmbovița 482
- Giurgiu 452
- Tulcea 446
- Bistrița-Năsăud 394
- Harghita 358
- Vâlcea 289
- Neamț 276
- Vrancea 262
- Teleorman 235
- Mehedinți 212
- Brăila 193
- Botoșani 150
- Vaslui 135
- Gorj 35
